luni, 31 ianuarie 2011

Răsuflare din câmpul cu mac..


Nu ştiu să cumpăr cărti aşa cum tu o faci, nu ştiu să ofer un pahar de cicoare din lacrimile mării fără să ud covoarele de scoici. Nu ştiu să ţip atunci când mă doare, dar ştiu să infloresc atunci când eşti lângă mine.

Mi-ai spus că avem aceeaşi mamă. Mi-ai povestit că am fost desparţite şi date altor familii la naştere. Mă întreb cât de mult ai crezut în faşa cu care eram legate.

Te admiram în alte oglinzi. Pe furiş îţi invidiam trăirea de femeie fără stapân. Eşti macul cel salbatic din câmpul secerat de piatră. Eu nu fac parte din lumea ta. Nu înţelegi că cerşetorii nu au loc rezervat la curtea împaratului? Straiele îţi sunt pline de mărgăritare şi mâna mea nu le poate atinge.




Astăzi, cutreier cărările din toate câmpurile cu maci. Nu ştiu în ce pahar voi sfârşi, dar ştiu că dacă vreodată va fi cu putinţă să te găsesc din nou... te voi lega în faşă!



4 comentarii:

  1. imi place extrem de mult blogul tau, e fermecator, nu stiu, are ceva al lui, ma simt comfortabil cand citesc. splendid ;x ! si melodia e... e la fel de minunata.

    RăspundețiȘtergere
  2. 29 decembrie,

    Te imbratisez cu mult drag si iti multumesc pentru frumusetea ce-o lasi in urma. Mireasma cuvintelor tale raman pe acest perete.

    RăspundețiȘtergere
  3. Daca esti conectat la Spiritul Suprem al Iubirii, regasesti mai usor persoana draga. Te imbratisez si iti doresc sa gasesti usor tot ce iti doresti !

    RăspundețiȘtergere
  4. Manoliu,

    Asa este. Iti multumesc din suflet. Te imbratisez cu drag!

    RăspundețiȘtergere